Mai multe vise, mai putine calorii!

Standard

feet in bed

Se vorbeste poate prea mult despre importanta alimentatiei si a activitatii fizice pentru sanatate si prea putin despre alte aspecte ale stilului de viata care ne influenteaza la fel de mult sanatatea. Prin aceste apecte neglijate se numara si somnul.

Ca tot suntem la inceput de an, cati dintre voi v-ati pus printre obiectivele lui 2018 sa dormiti mai mult in fiecare noapte? Cred ca nu prea muti! In schimb, cred ca majoritatea v-ati planificat sa mancati mai sanatos, sa mergeti la sala, sa slabiti, etc.. Apropo, cred ca cea mai multa salata se mananca in luna ianuarie, nu vara cum ne-am astepta :))) si asta se intampla chiar si neluand in calcul salata de boef de sarbatori :))).

Revenind la subiect, haideti sa vedem care este relatia dintre orele de somn si stilul de viata. Nu o sa intru in alte aspecte, doar in cele la care ma pricep cat de cat, si anume: alimentatia si miscare fizica.

Se stie destul de bine ca adultii au nevoie de minimum 7 ore de somn de calitate pe noapte. Chiar daca la prima vedere ar fi mai logic sa ne gandim ca daca dormim mai putin suntem mai activi fizic un timp mai indelungat, deci utilizam mai mult energie sub forma de calorii, a fost demonstrat stiintific ca persoanele care dorm cel putin aceste 7 ore sau mai mult pe noapte au o alimentatie mai sanatoasa.

De ce se intampla asta? Motivele sunt destul de simple.

Primul si cel mai evident motiv: dormim mai mult, deci avem mai putin timp in care sa ni se faca foame si sa mancam. Ganditi-va putin la ce se intampla seara. Sa zicem ca am ajuns acasa de la munca, am facut si sport, mancam undeva pe la ora 20:00. Mai stam prin casa, pe la 22:00 ne punem in pat, daca nu vom adormi pana la 12:00 noaptea, cu siguranta pe la 23:30 ne la lovi foamea sau daca nu foamea, pofta de ceva, cel mai adesea ceva dulce…merg asa bine rontaielile seara in pat la TV.

Deci, adormim mai tarziu seara, riscam sa rontaim dupa cina la ore total nepotrivite, iar acest obicei este unul dintre principalii responsabili pentru luarea in greutate. In plus, mancam seara tarziu, ne trezim cu burta plina, sarim peste micul dejun si asa ajungem sa mancam mai mult in partea a doua a zilei.

Un alt motiv pentru care mancam mai mult daca dormim mai putin este acela ca fiind neodihniti, avem nevoie de mai multa energie pentru a face fata zilei de munca, iar pentru aceasta energie extra vom apela la mancare. Principalele surse pe care corpul le va cere vor fi carbohidratii si zaharul.

Lipsa de energie cauzata de lipsa somnului ne va face sa ne miscam mai putin, vom face mai putina activitate fizica, un alt motiv care va duce la cresterea in greutate. Dormim putin, mancam mai mult si nu mai facem la fel de multa miscare fizica pentru ca suntem obositi.

Exista si relatia inversa dinspre mancare inspre somn. Sunt sigura ca stiti mai multe despre acest aspect. Stiti ca daca mancam prea mult seara nu vom avea un somn de calitate, stomacul va fi prea agitat sa digere mancarea si nu ne va lasa sa dormim prea bine. Nici un stomac gol si flamand nu ne va lasa sa visam frumos. Cina devine o masa foarte importanta pentru calitate somnului si trebuie sa fie exact cat si cand trebuie. E greu sa facem o recomandare generala in acest sens. Va recomand sa aveti o discutie serioasa cu stomacul vostru pentru a-i intelege mecanismele si nevoile lui de mancare seara. Dupa doua-trei seri de discutie si incercare, va veti da seama cum ii este mai bine.

Pentru un somn de calitate, trebuie sa evitati consumul de cafea seara, mai ales daca sunteti mai sensibili la efectul cafeinei, sa evitati consumul de lactate, mai ales daca aveti o oarecare sensibilitate la lactoza (nu vorbesc aici despre intoleranta, ci mai mult despre o serie de simptome digestive cauzate de o mai slaba digestie a lactozei), sa evitati exercitiile fizice intense cu ~3 ore inainte de somn.

Eu cred ca cea mai buna dieta pentru slabit ar trebui sa inceapa cu 7-8 ore de somn pe noapte, continuata cu un consum adecvat de apa si apoi cu reducerea numarului de calorii si miscarea fizica zilnica.

Referinte bibliografice:

https://eurekalert.org/pub_releases/2018-01/kcl-sfl010818.php

https://www.webmd.com/sleep-disorders/features/food-sabotage-sleep#1

https://sleepfoundation.org/sleep-topics/diet-exercise-and-sleep/page/0/3

https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/improve-sleep-by-eating-right

https://www.sciencealert.com/eating-less-improves-mood-sleep-and-sex-drive-in-healthy-people-study-finds

https://www.nbcnews.com/better/health/how-what-you-eat-affects-how-you-sleep-ncna805256

Reclame

Cafeina si performanta sportiva

Standard

 

Cafeina este principalul compus bioactiv din cafea, cu efecte de stimulare usoara a sistemului nervos central. Cafeina se gaseste, in mod natural, in peste 60 de specii de plante, dintre care cele mai cunoscute si consumate: cafeaua, boabele de cacao, nucile de kola, frunzele de ceai verde si negru. Cafeina este adaugata ca ingredient si la bauturile carbogazoase sau energizante, in unele suplimente alimentare sau preparate medicamentoase.

Continutul in cafeina a unor bauturi populare

Tipul de bautura Continutul de cafeina per portie Marimea portiei
Espresso 60 mg 30 ml
Cafea lunga la filtru 85 mg 125 ml
Cafea instant 65 mg 125 ml
Cafea decafeinizata 3 mg 125 ml
Ceai 32 mg 150 ml
Bauturi racoritoare de tip Cola 39 mg 330 ml
Bautura energizanta 80 mg 330 ml
Ciocolata neagra 60 mg 30 g
Ciocolata cu lapte 6 mg 30 g

Efectele pozitive ale cafeinei asupra starii de alerta si asupra concentrarii au fost bine evidentiate de catre multe studii, dar cercetarile descopera din ce in ce mai multi componenti din cafea cu posibile efecte benefice asupra performantei sportive si sanatatii in general. Cele mai recente studii observationale subliniaza faptul ca un consum moderat de cafea are efecte de reducere a riscului de boli cronice, in particular se evidentiaza reducerea riscului aparitiei diabetului zaharat de tip 2. Alte studii observationale fac asocierea intre consumul de cafea si reducerea riscului de boli cronice hepatice, cancer (hepatocelular, endometrial si colorectal), precum si de boli neurodegenerative (Alzheimer si Parkinson). Actiunile farmacologice ale cafeinei variaza in functie de doza si diferentele interindividuale.

Pentru persoanele adulte sanatoase, consumul moderat de cafeina in jurul valorii de 400 mg/zi (5.7 mg/kg corp /zi) nu a fost asociat cu efecte adverse precum: toxicitatea generala, afectiuni cardiovasculare, schimbari de comportament, cresterea incidentei cancerelor sau afectarea fertilitatii masculine.

O mare parte din sportivi consuma cafeina zilnic, ca parte din obiceiurile lor alimentare si nu ca un supliment pentru imbunatatirea performantei sportive. Exista insa, suficiente dovezi stiintifice care sustin efectele benefice ale cafeinei asupra performantei sportive.

Printre efectele cafeinei care duc la imbunatatirea performantei sportive se numara:

  • Produce vasodilatatie si bronhodilatatie, imbunatatind circulatia sangelui si oxigenului;
  • La nivel muscular, augmenteaza contractia musculara;
  • Intarzie aparitia senzatiei de oboseala;
  • Favorizeaza concentrarea, agilitatea si mentine starea de alerta;
  • Imbunatateste timpii de reactie;
  • Accelereaza metabolismul lipidic;
  • Favorireaza resinteza de glicogen in perioada de refacere post efort fizic;

In cazul jucatorilor de rugby, este demonstrat ca un consum de 6mg de cafeina/kg greutate corporala cu aproximativ o ora inainte de inceperea antrenamentului sau competitiei, imbunatateste agilitatea si precizia in pasarea mingii si reduce senzatia de oboseala la finalul antrenamentului. Exista studii care arata ca si un consum de 3-5 mg/kg corp prezinta efecte benefice. Actiunea cafeinei la nivelul organismului depinde foarte mult de diferentele interindividuale. Efectele benefice s-au observat atat pentru consumatorii obisnuiti de cafea, cat si pentru cei care nu consuma cafea cu regularitate.

Pentru sportivii consumatori de cafea (un consum moderat zilnic de 2-3 cani pe zi) nu este recomandat sa renunte la cafea in ziua competitiei, avand in vedere efectele intreruperii bruste a consumului de cafeina: dureri de cap, oboseala, scaderea agilitatii si capacitatii de concentrare.

Doze mai mari de cafeina (>6-9 mg/kg greutate corporala) nu prezinta efecte benefice aditionale, dimpotriva pot avea efecte negative: agitatie, greata, tremor, dureri de cap, anxietate si nervozitate, prin urmare pot reduce performanta.

Cafeina are un usor efect diuretic, dar nu accelereaza diureza si pierderile de apa in timpil efortului fizic. Consumul adecvat de lichide este esential pentru a mentine o stare de hidratare adecvata.

Cafeina se poate obtine prin consumul de cafea, dar este mai eficienta in forma anhidra (capsule/tablete, pudra). Atunci cand se apeleaza la suplimente pe baza de cafeina, trebuie sa se consulte specialistul (medic/nutritionist) pentru a evita orice posibila contaminare a acestor produse cu substante stimulante interzise.

Cafeina nu este pe lista substantelor interzise a Agentiei Internationale Anti-doping (WADA), dar este o substanta monitorizata. Un consum mai mar de 6-8 cani de cafea (600-800 mg cafeina) cu o ora inainte de competitie poate atinge limita acceptata legal (12 μg cafeina/ ml urina).

Vezi si: http://coffeeandhealth.org/topic-overview/sportsperformance/ .

 

 

Arome orientale

Standard

Ca să vedeți ce fac eu într-o zi de de week-end, când este frig afară și nu am chef să ies din casă…

Ca sa imi indulcesc sufletul pe vremea aceasta capricioasa…m-am gandit la ceva delicios si sanatos: fursecuri cu smochine si curmale.

fursecuri

Ingrediente:

Pentru aluat:

  • 300g făină albă
  • 80g zahăr pudră
  • 1 plic praf de copt
  • 110g unt
  • 2 linguri ulei floarea-soarelui
  • 1 lingură smântână
  • 2 linguri lapte
  • 1 plic zahăr vanilat

 Pentru umplutură:

  • 100g smochine uscate
  • 100g curmale fără sâmburi
  • 100g stafide
  • 50g migdale ( sau nuci )
  • 2 linguriţe brandy
  • 1 lingură coajă rasă de portocală
  • Scorţişoară
  • Esenţă de rom

 Mod de preparare:

Se pun stafidele la înmuiat în apă fiartă.

Aluatul: Se amesteca untul cu zahărul pudră până se omogenizează. Se pune plicul de praf de copt în făină şi se amestecă. Se pune făina peste compoziţia de unt, se adaugă uleiul, smântâna şi laptele şi se amestecă bine, până se obţine un aluat consistent,  care se desprinde de pe pereţii vasului.

Se lasă la frigider câteva minute până se prepară umplutura.

Umplutura se prepară aşa: se pun migdalele în robotul de bucătărie, se sfărâmă până la o consistenţă fina, se adaugă smochinele, curmalele, brandy-ul, scorţisoara, esenţa de rom şi se omogenizează în robot. Ȋn funcţie de consistenţa, se adaugă apă de pe stafide până are o textură asemanătoare cu o dulceaţă.

 Ȋn funcţie de ce formă doriţi să daţi fursecurilor, întindeţi o foaie din aluat, taiaţi bucaţele pătrate, dreptunghiulare sau rotunde, umpleţi-le şi daţi-le prin zahăr tos aromatizat cu scorţişoară.

Le daţi la cuptorul încins în prealabil la 200˚C timp de 40 de minute.

Le puteţi servi calde sau reci, cu o cafea bună într-o după-amiază frumoasă de week-end, cum fac eu acum, sau alături de un pahar de brandy la o poveste cu fetele sau iubitul 😀 .

Poftă mare!

fursecuri si cafea