Cafeaua – viciu sau beneficiu?

Candies in chocolate

Cafeaua este una dintre cele mai populare bauturi la nivel global, consumandu-se anual 9.7 miliarde de kg1. In Romania, se consuma in medie 1,9 kg de cafea per capita, Romania situandu-se astfel pe locul 38 la nivel global2. Finlanda este tara cu cel mai mare consum de cafea per capita: 9.6 kg/an2.

Multi oameni considera cafeaua un viciu, incercand sa reduca cantitatea sau sa o elimine pentru anumite perioade din dieta zilnica. Excluzand anumite patologii in care cafeaua poate interfera cu medicatia sau inrautatii unele simptome (hipertensiune, gastrita sau ulcer gastric, stari de nervozitate/agitatie sau altele), nu exista dovezi stiintifice relevante care sa asocieze consumul moderat de cafea cu afectarea starii de sanatate.

Plasarea eronata a cafelei in categoria viciilor se prea poate sa fie datorata efectelor sale de stimulare a sistemului nervos central, de combatere a oboselii si somnolentei. De asemenea, consumul inadecvat (de exemplu pe stomacul gol) sau a unei cantitati mari de cafea (mai mult de 5-6 pe zi) pot duce la unele efecte adverse, efecte care au contribuit si ele la “imaginea” cafelei.

Cu toate acestea, cei mai multi oameni consuma cafeaua de placere. Cafeaua este o bautura care indeamna la socializare si la relaxare, conferind astfel o satare de bine si o senzatie de revigorare.

Consumul de cafea are efecte clar dovedite asupra starii de alerta si capacitatii de concentrare, cafeina fiind substanta responsabila. Cafeina este si o substanta care imbunatateste performanta sportiva daca este consumata inainte de inceperea antrenamentelui fizic sau competitiei. Exista pe piata multe suplimente pentru sportivi pe baza de cafeina, dar 2-3 cafele pot tine bine locul suplimentelor, mai ales pentru sportivii care sunt mai sensibili la consumul de cafeina pentru care dozele mari din suplimente ar putea sa aiba efecte adverse (agitatie, tremor, ritm cardiac crescut).

Boabele de cafea contin o mare varietate de compusi, printre care fibre, micronutrienti, polifenoli si diterpene. Acesti component se afla in cantitati variabile, in functie de varietatea de cafea, conditiile de mediu in care cresc arborii de cafea, modalitatile de procesare, gradul de prajire si modalitatea de preparare.

Conform tabelului 1, cafeaua neagra contine micronutrienti esentiali, dintre care, potasiul, magneziul si niacina in cantitati notabile. Continutul de sodiu este foarte mic.

Tabel 1. Continutul in micronutrienti al cafelei3

Micronutrient (vitamine sau minerale) Continut per 100 ml cafea lunga neagra fara lapte La un consum moderat de 3 cafele/zi % din VNR (valoarea nutritionala de referinta) la un consum moderat de 3 cafele/zi
Potasiu 73 mg 219 mg 11%
Magneziu 7 mg 21 mg 5.6%
Niacina 0.2 mg 0.6 mg 3.75%
Riboflavina 0.08 mg 0.24 mg 17.1%
Sodiu 2 mg 6 mg 0.25%

Cafeaua contine cantitati nesemnificative de macronutrienti (carbohidrati digerabili, lipide si proteine), prin urmare cafeaua neagra nu contine mai mult de 2 kcal per 100 ml4. Cafeaua contine cantintati considerabile de fibre solubile reprezentate de polizaharide nedigerabile cum sunt galactomananii si arabinogalactanii. Conform studiilor, continutul de fibre solubile in cafeaua preparata variaza intre 0.14-0.65g/100ml in functie de varietatea de cafea (arabica are un continut mai mare de fibre solubile fata de robusta) si de modalitatea de preparare5.

Cafeaua este recunoscuta pentru continutul in cafeina. Cafeina este principalul compus bioactiv din cafea, cu efecte de stimulare usoara a sistemului nervos central. Cafeina se gaseste, in mod natural, in peste 60 de specii de plante, dintre care cele mai cunoscute si consumate: cafeaua, boabele de cacao, nucile de kola, frunzele de ceai verde si negru. Cafeina este adaugata ca ingredient si la bauturile carbogazoase sau energizante, in unele suplimente alimentare sau preparate medicamentoase.

Actiunile farmacologice ale cafeinei variaza in functie de doza si diferentele interindividuale. Nowrot et all. (2003) concluzioneaza ca pentru populatia adulta sanatoasa, consumul moderat de cafeina in jurul valorii de 400 mg/zi (5.7 mg/kg corp /zi) nu a fost asociat cu efecte adverse precum: toxicitatea generala, afectiuni cardiovasculare, schimbari de comportament, cresterea incidentei cancerelor sau afectarea fertilitatii masculine6. Variabilitatea genetica poate influenta efectele cafeinei in organism. Enzima CYP1A2 din ficat este responsabila in proportie de 95% de metabolizarea cafeinei. Activitatea enzimeni CYP1A2 este mai redusa la copii, in timpul sarcinii si la femeile care folosesc contraceptive orale.

Cafeaua contine in mod natural si o mare varietate de compusi fenolici cu efecte antioxidante, cum sunt acidul clorogenic si melanoidinele7. Un numar semnificativ de studii au demonstrat o crestere a nivelului de antioxidanti din sange, cu toate acestea nu au fost clar evidentiati compusii din cafea direct responsabili de acest efect8.

Cafestolul si caveolul sunt compusi diterpenici prezenti in mod natural in fractiunea lipidica din boabele de cafea. Cercetarile arata ca acesti compusi pot crestre LDL- colesterolul9. Pentru a evita efectul compusilor diterpenici din cafea asupra colesterolului se recomanda un consum moderat de cafea (3-5 cesti/cani pe zi), preferabil cafea preparata la filtru sau instant. Espresso poate fi consumat cu moderatie (1-2 cesti pe zi), deoarece datorita cantitatii mici de cafea si timpului scurt de interactiune a apei cu cafeaua macinata, compusii diterpenici se regasesc intr-o mai mica masura in acest tip de cafea fata de cafeaua fiarta nefiltrata.

Se crede despre cafea ca deshidrateaza organismul, dar studiile facute in acest sens nu confrma acest aspect, dimpotriva, subliniaza contributia consumului de cafea la ingestia totala de lichide. Un studiu amplu de evaluare a literaturii concluzioneaza ca un consum moderat de cafea (3-4 cani pe zi) ca parte a unei alimentatii echilibrate are o contributie semnificativa la ingestia totala de lichide10.

Majoritatea studiilor nu au gasit o asociere intre consumul de cafea si riscul de aparitie a bolii coronariene, iar in cazul femeilor a fost semnalizata o scadere a riscului de boala coronariana la un consum moderat de cafea11. Unul dintre cele mai mari studii (US Nurses’ Health Study)12 semnaleaza o relatie inversa intre consumul de cafea si incidenta infarctului miocardic in randul femeilor.

Natura relatiei dintre consumul de cafea si cresterea riscului de hipertensiune este inca neclara, existand studii care semnaleaza o cresterea usoara a tensiunii arteriale (1-2 mmHg) la un consum de aproximativ 5 cani de cafea pe zi, dar si studii care arata un efect protectiv al consumului de cafea in aparitia hipertensiunii arteriale in cazul femeilor13. Cu toate acestea, concluziile celei mai mari meta-analize sugereaza ca evidentele existente nu sustin o cresterea riscului de hipertensiune la un consum moderat de cafea in cadrul unui stil de viata sanatos. Literatura de specialitate sustine si o asociere pozitiva intre consumul moderat de cafea si reducere a riscului de diabet zaharat de tip 214.

In conceptia populara, cafeaua este adesea asociata cu gastrita, boala de reflux gastroesofagian sau alte afectiuni gastrointestinale. Studiile care au evaluat riscul aparitiei acestor boli si consumul de cafea, nu au gasit o relatie de tip cauza-efect intre acestea. In schimb, cafeaua ajuta la stimularea motilitatii intestinale, ajutand in prevenirea sau tratarea constipatiei.

Despre cafea s-ar mai putea spune multe avand in vedere toate miturile care circula despre aceasta bautura neagra. Concluzionand, consumul moderat de cafea este sigur pentru sanatatea noastra si are efecte benefice. Persoanele mai sensibile la cafeina, trebuie sa-si ajusteze cantitatea in functie de toleranta individuala. Sfatul catre publicul larg si pacienti este unul simplu: daca va face placer sa consumati cafea, atunci bucurati-va de aceasta bautura speciala, dar respectati un consum moderat de 3 pana la 5 cafele pe zi, echivalentul a ~400 mg de cafeina. Daca se consuma bauturi carbogazoane, ceai (verde sau negru), bauturi energizante, atunci consumul de cafea pe zi trebuie redus, astfel incat pe zi sa nu se depaseasca 400 mg de cafeina.

  1. Coffee consumption worldwide from 2012/13 to 2017/18 (in million 60kg bags). https://www.statista.com/ (accessed noiembrie 2019).
  2. Caffeine Informer. Caffeine (Coffee) Consumption By Country. https://www.caffeineinformer.com/ (accessed noiembrie 2019).
  3. Food Standards Australia. Monitoring nutrients. http://www.foodstandards.gov.au (accessed noiembrie 2019).
  4. Food Data Central. https://fdc.nal.usda.gov/ (accessed noiembrie 2019).
  5. Gniechwitz D, Brueckel B, Reichardt N, Blaut M, Steinhart H, Bunzel M.. Coffee Dietary Fiber Contents and Structural Characteristics As Influenced by Coffee Type and Technological and Brewing Procedures. J. Agric. Food Chem 2007; 55(26): . https://pubs.acs.org/doi/10.1021/jf072389g (accessed noiembrie 2019).
  6. Nawrot et al. 2003, Effects of caffeine on human health, Food Additves and Contaminants 20:1-30.
  7. Yashin, A., Yashin, Y., Wang, J. Y., & Nemzer, B. (2013). Antioxidant and Antiradical Activity of Coffee. Antioxidants (Basel, Switzerland), 2(4), 230–245. doi:10.3390/antiox2040230
  8. Natella F. et al. (2002) Coffee drinking influences plasma antioxidant capacity in humans.J. Food Chem, 50:6211-6216.
  9. Jee S.H. et al. (2001) Coffee consumption and serum lipids: a meta-analysis of randomized controlled clinical trials. Am J Epidemiol, 153:353-362.
  10. Popkin B.M. et al (2006). A new proposed guidance system for beverage consumption in the United States. American Journal of Clinical Nutrition, 83, 529-542.
  11. Wu J. et al. (2009) Coffee consumption and the risk of coronary heart disease: a meta-analysis of 21 prospective cohort studies. Int J Cardiol, 137:216-225
  12. Lopez-Garcia E. et al. (2009) Coffee consumption and risk of stroke in women. Circulation, 119:1116-1123.
  13. Geleijnse J.M. (2008) Habitual coffee consumption and blood pressure: An epidemiological perspective. Vasc Health Risk Man, 4(5):963-970.
  14. Coffee and Health. Coffee consumption and type 2 diabetes. https://www.coffeeandhealth.org/ (accessed noiembrie 2019).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s