Piramida alimentara -De unde si pana unde?

Standard

Adevărata istorie a piramidei alimentare este lungă. Ea nu începe în 1992, când a fost creată prima piramidă alimentară de către USDA ( United States Departement of Agriculture) .

Recomandările alimentare au început să apară dinainte de a fi descoperite vitaminele şi mineralele. Bineînţeles că USA are un cuvânt  de spus în acest sens şi ei au şi adus conceptul de piramidă alimentară, prin urmare voi vorbi puţin despre ghidurile lor de alimentaţie sanătoasa, care au condus la apariţia acesteia.

Piramida alimentară este de fapt reprezentarea grafică a  recomandărilor nutriţionale.

Totul a început în 1894, când au fost scrise primele recomandări alimentare de către W.O. Atwater, un om de ştiinţă din cadrul USDA. Acestea au fost publicate în 1902. Ȋn acest ghid el pune accent pe varietate, proporţionalitate şi moderaţie în ceea ce priveşte dieta. De asemenea propune caloria ca unitate de măsura a energiei pe care o oferă alimentele şi cum diferă aceasta în funcţie de conţinutul lor în proteine, lipide şi carbohidraţi.

atwaterAtwater a studiat calorimetria şi metabolismul uman.

Primul ghid alimentar al USDA a fost publicat în 1916- „ Food for young children” de către Caroline Hunt. Alimentele au fost grupate în 5 categorii: lapte şi carne, cereale, vegetale şi fructe, grăsimi şi alimente grase, zahăr şi dulciuri. Acestui ghid i-a urmat la scurt timp, în 1917, altul, care se adresa întregii populaţii: „How to select foods” (C. Hunt si Atwater).

How to select foodsȊn 1921 a fost publicat alt ghid, care urmărea aceleaşi 5 grupe alimentare. Aceste recomandări au fost urmate cu mici modificari până în anii 1930, când datorită depresiei economice a fost nevoie de schimbări în alimentaţia populaţiei, dar care să nu afecteze sanătatea. Aşa a apărut în 1933 un ghid alimentar care se axa pe pocurarea de alimente care să asigure suportul nutriţional la cel mai redus cost.

Ȋn 1941 sunt stabilite primele RDA(Recommended Dietary Allowances) de către Departamentul de Alimente şi Nutriţie a Academiei Naţionale de Știinţe. Aceste prime RDAs au fost stabilite pentru calorii şi 9 nutrienţi esenţiali: proteine, fier, calciu, vitaminele A, D, C, tiamina( B1) , riboflavina( B2), niacina (B3).

Ȋn urma acestor eforturi s-a întocmit ghidul de alimentaţie pe timpul războiului- „Basic Seven Food”- care a fost revizuit în 1946 şi stabilit ca şi „National Food Guide”. După cum îi spune şi numele acesta propunea 7 grupe de alimente. Acesta a fost prilej de multe controverse şi confuzii, prin urmare, în 1956 s-a trecut la o varianta simplificată şi mai bine structurată- „ Basic Four”. Ȋn aceste ghiduri sunt făcute şi recomandări în ceea ce priveşte mărimea porţiilor din fiecare grupă alimentară.

basic sevenȊn urma unor investigaţii specialiştii americani  au dezvăluit un supraconsum, în special de grăsimi saturate, colesterol şi sodiu, ceea ce creşte riscul cardiovascular şi a altor boli cronice. Astfel, în 1977, a fost propus de către Senat ghidul „Dietary Goals for the United States”. Acesta s-a axat pe stabilirea cantităţilor ideale de nutrienţi, evitându-se excesul care poate determina apariţia anumitor boli cronice.

Pornind de la acest deziderat, recomandările nutrţionale s-au axat mai mult pe prevenirea bolilor şi promovarea sănătaţii.

Ȋn 1980 apare prima ediţie a „Dietary Guidelines for Americans” concepută de USDA. Aceasta ediţie deja prezicea introducerea celor 6 grupe alimentare, pe care se va baza mai târziu piramida alimentară.

Ȋntre anii 1980- 1990 aceste ghiduri au fost revizuite şi publicate an de an, dar s-a observat o lipsa de înţelegere din partea populaţiei de rând, din cauză că aceste ghiduri nu erau expuse într-o formă simpla şi uşor memorabilă.

Aşa s-a ajuns în 1992 la piramida alimentară, ca o forma de prezentare inovatoare.Defapt conceptul de piramidă a fost preluat în 1988 de la suedezi în cadrul unei conferine internaţionale.

foodpyramid1992Acestă piramidă alimentară ilustrează proporţia pe care ar trebui să o ocupe fiecare grupă alimentară din totalul de alimente consumate într-o zi. Totuşi această prezentare imagistică a recomandărilor are lipsurile sale. Nu sunt bine separate grăsimile, cerealele, carnea, ceea ce poate crea confuzii şi chiar încuraja deprinderi nesănătoase.

Ȋn 2005 s-a lansat o altă piramidă, care vine cu câteva modificări, dar tot mai ramân unele critici neacoperite. Această noua piramidă este o variantă simplificata a celei din 1992, include şi o „bandă” separată pentru grăsimi şi pune accent pe activitatea fizică. Defapt ceea ce propune USDA în 2005 este mai mult decât o piramida, este un întreg sistem de planificare a alimentaţiei denumit „MyPyramid”.

foodpyramid2005Totuşi nici la acestă variantă nu au scăpat americanii necriticaţi. In 2008,Harvard School of Public Health a propus o piramidă care respectă ultimele cercetări în nutriţie şi unicul său scop este sanătatea oamenilor, făra a avea vreo implicaţie economică sau politică. De asemena ei susţin că este mult mai explicită şi mai uşor de înţeles faţă de cea propusa de sistemul de sanatate, care presupune acces la Internet pentru a putea pune în practică toate recomandările sistemului MyPyramid.

healthyeatingpyramidresizeIn 2011 americanii au venit cu o nouă schimbare a piramidei, defapt acum şi-au luat adio de la ea şi au inventat un nou concept, denumit „My Plate”( „Farfuria mea”). Acest concept a fost dezvoltat pentru a elimina confuziile apărute pe seama piramidei si a demonsatra ca a urma o alimentaţie sănătoasa nu este un lucru complicat.

my-plateGrafic noul concept este ilustrat printr-o farfurie împărţită asemeni unei plăcinte în patru părţi, corespunzătoare grupelor alimentare care nu trebuie să lipsească din meniul zilnic – fructe, legume, proteine şi cereale. Produse precum zaharurile şi oleaginoasele au fost scoase din noul ghid, iar carnea şi legumele cu păstăi sunt acum incluse la categoria „proteine”.

In plus, langa farfurie se afla un cerc mic, albastru, care reprezinta produsele lactate recomandate zilnic, precum un pahar de lapte, iaurt sau branzeturi.

Oricum, multe comentarii au existat si pe seama „farfuriei”, cei de la Harvard afirmând că : „Oamenii vor avea nevoie de informaţii adiţionale pentru a interpreta corect acest model. E important să ştii dacă cerealele pe care ai voie să le consumi sunt integrale sau nu. La fel şi pentru proteinele care le consumi. Carnea roşie poate fi înlocuită şi de un amestec de carne de pui, nuci şi legume”( Walter Willet-seful Departamentului de Nutritie de la Harvard).

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s